http://portocala.wordpress.com/2007/09/27/excelentii-spioni-comunisti/ Însemnări politice de Radu Portocală (Romania: politica, societate) Tue, 13 May 2008 15:42:04 +0000 http://wordpress.org/?v=MU http://portocala.wordpress.com/2007/09/27/excelentii-spioni-comunisti/#comment-14 George Gheorghiţă Fri, 05 Oct 2007 16:48:02 +0000 http://portocala.wordpress.com/2007/09/27/excelentii-spioni-comunisti/#comment-14 Dragă domnule Portocală Povestea cu securiştii buni şi securiştii răi este una din marile dileme ale societaţii româneşti din din decemrie 89 încoace. Unii torţionari, ceilalţi "patrioţi" după cum ni se spune. Lăsând la o parte faptul că, aşa cum menţionaţi, "patrioţii" din securitatea română luptau (uneori chiar cu arma în mână) împotriva unui sistem politic din care România face acum parte, ei luptau pe frontul din umbra şi impotriva dizi- denţilor din exil, care trebuiau reduşi la tăcere. Si dacă în primul caz ar mai putea fi vorba, sa zicem, de patriotism, pentru ca in acel moment România era membra a Pactului de la Varşovia, in cel de-al doilea e vorba de poliţie politică in cel mai pur sens al cuvăntului. Iată insă că această problemă nu s-a pus câtuşi de puţin, cand a fost vorba de admiterea in momentul actual a diverşi foşti ofiţeri DIE în diverse structuri ale puterii. Şi vin şi eu şi mă intreb cine este in fond mai vinovat:un simplu turnător sau un ofiţer acoperit care a lichidat, sau a încercat să lichideze un dizident român din emigraţie? Aici mai există insă o problemă greu de rezolvat: aceea a acoperirii. Foarte mulţi foşti ofiţeri ai DIE au continuat şi continuă să lucreze în structurile actuale (SIE, diplomaţie etc.) şi continuă să fie acoperiţi. Deci, vorba lui Caragiale, din această dilemă nu putem ieşi... În privinţa candidaturii domnului Daianu la Parlamentul European, va hotărî aşadar electoratul, dar, sincer, am foarte mari indoieli că faptul că a fost ofiţer DIE, ii va cauza vreo problemă. Asta pentru ca ani de zile dupa decembrie 89, propaganda noii puteri, mai subtila, a inoculat foarte bine în randul publicului ideea "patriotismului" securiştilor din serviciile noastre externe de pe vremea lui Ceauşescu. Toate astea nu sunt decât o mica parte a lipsei de morală a societaţii romaneşti de 18 ani incoace. Şi ma intreb dacă va mai reveni vreodată vreo umbră de morală, pentru că uitarea e omenească, nu-i aşa ? Dragă domnule Portocală
Povestea cu securiştii buni şi securiştii răi este una din marile dileme ale societaţii româneşti din din decemrie 89 încoace.
Unii torţionari, ceilalţi “patrioţi” după cum ni se spune.
Lăsând la o parte faptul că, aşa cum menţionaţi, “patrioţii” din securitatea română luptau (uneori chiar cu arma în mână) împotriva unui sistem politic din care România face acum parte, ei luptau pe frontul din umbra şi impotriva dizi- denţilor din exil, care trebuiau reduşi la tăcere. Si dacă în primul caz ar mai putea fi vorba, sa zicem, de patriotism, pentru ca in acel moment România era membra a Pactului de la Varşovia, in cel de-al doilea e vorba de poliţie politică in cel mai pur sens al cuvăntului.
Iată insă că această problemă nu s-a pus câtuşi de puţin, cand a fost vorba de admiterea in momentul actual a diverşi foşti ofiţeri DIE în diverse structuri ale puterii.
Şi vin şi eu şi mă intreb cine este in fond mai vinovat:un simplu turnător sau un ofiţer acoperit care a lichidat, sau a încercat să lichideze un dizident român din emigraţie?
Aici mai există insă o problemă greu de rezolvat: aceea a acoperirii. Foarte mulţi foşti ofiţeri ai DIE au continuat şi continuă să lucreze în structurile actuale (SIE, diplomaţie etc.) şi continuă să fie acoperiţi. Deci, vorba lui Caragiale, din această dilemă nu putem ieşi…
În privinţa candidaturii domnului Daianu la Parlamentul European, va hotărî aşadar electoratul, dar, sincer, am foarte mari indoieli că faptul că a fost ofiţer DIE, ii va cauza vreo problemă. Asta pentru ca ani de zile dupa decembrie 89, propaganda noii puteri, mai subtila, a inoculat foarte bine în randul publicului ideea “patriotismului” securiştilor din serviciile noastre externe de pe vremea lui Ceauşescu.
Toate astea nu sunt decât o mica parte a lipsei de morală a societaţii romaneşti de 18 ani incoace. Şi ma intreb dacă va mai reveni vreodată vreo umbră de morală, pentru că uitarea e omenească, nu-i aşa ?

]]>